Dictionar

 

posta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. poster)

1. a (se) așeza, a (se) plasa spre a supraveghea, a păzi.
 

postă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. postes)

1. (arhit.) ornament sculptat dintr-un lanț de spirale.
 

adăposta

Parte de vorbire:  vb. intr. (învechit)  
Etimologie: (adăpost)

1. a (se) pune într-un loc ferit; a se adăposti.
 

composta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. composter)

1. a marca data cu compostorul.
2. a îngrășa un teren cu compost.
 

contraripostă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. contre-riposte)

1. (sport) acțiune ofensivă efectuată imediat după atacul adversarului; contraatac.
 

imposta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (it. impostare)

1. a aranja, a organiza bazele, structurile unei construcții, ale unei lucrări.
 
 

postabdomen

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. postabdomen)

1. parte posterioară a abdomenului unor artropode.
 

aerocartofilie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (aero- + cartofilie)

1. marcofilie care se ocupă cu ștampilele aplicate pe trimiterile poștale pe calea aerului.
 

aerofilatelie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aérophilatélie)

1. ramură a filateliei care se ocupă cu colecționarea și studierea mărcilor poștale destinate aviației.
 

aerofilatelist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. aérophilatéliste)

1. cel care se ocupă cu aerofilatelia.
2. persoană care colecționează timbre destinate sau tranzitate de poșta aeriană (par avion).
 
 

aeropoștal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. aéropostal)

1. care se referă la poșta aeriană.
2. legat de transportul de corespondență pe calea aerului.