psihanaliză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. psychanalyse)

1. concepție psihologică a lui Freud și a adepților săi, care își propune să dezvăluie rolul diverselor niveluri ale psihicului și dinamica raporturilor dintre conștient, inconștient, subconștient, afirmând că dorințele care vin în conflict cu normele sociale și cu principiile morale ale persoanei sunt supuse refulării și alungate în subconștient; freudism.
2. metoda psihoterapeutică corespunzătoare.

neopsihanaliză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (neo- + psihanaliză)

1. curent psihanalitic care se îndepărtează de teoria freudiană, contestând mai ales locul pe care îl are sexualitatea, și care acceptă importanța factorilor sociali și culturali în geneza nevrozelor; neofreudism.

abandonic, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. abandonnique)

1. I. (psihanaliză) se spune despre un subiect (în special un copil) care trăiește cu frica de a fi abandonat, fără să existe neapărat motive obiective care să justifice această frică.
2. II. (psihanaliză) persoană, de obicei un copil, care trăiește cu teama patologică de a fi abandonat.

analist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. analyste)

1. specialist în analiza matematică, informatică, economică, psihologică etc.
2. (psihanaliză) persoană care efectuează o analiză; psihanalist.
3. (inform.) ~ programator = specialist care selectează metodele de utilizat pentru a rezolva o problemă pe computer.
4. (economie) ~ financiar = specialist angajat de bănci, societăți financiare sau persoane fizice, care este însărcinat cu studierea documentelor financiare emanate de companii pentru a trage concluzii despre solvabilitatea acestora, perspectivele acestora și mișcarea titlurilor lor în bursă.

bisexualitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. bisexualité)

1. caracteristică a plantelor și animalelor bisexuate; hermafroditism, androginie.
2. caracterul unei persoane atât heterosexuale, cât și homosexuale, care are relații bisexuale.
3. (psihanaliză) teorie conform căreia fiecare ființă umană are prin constituție atât dispoziții sexuale masculine, cât și feminine.

castrație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. castration, lat. castratio)

1. operație prin care un individ, bărbat sau femeie, este privat de capacitatea de reproducere; castrare.
2. (botanică) operație analogă prin care o plantă este privată de capacitatea de a produce polen.
3. (psihanaliză) anxietate (sau complex) de ~ = angoasă legată de amenințarea imaginară a îndepărtării penisului.
4. (biol.) ~ parazitară = modificări produse de un parazit animal sau vegetal pentru a bloca aparatul reproducător al gazdei sale.
5. (var.) castrațiune.

fetișiza

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. fétichiser, germ. fetischisieren)

1. a atribui cuiva sau la ceva o existență sau o putere cvasi-magică; a face din ceva un fetiș.
2. (fig.) a adora nemotivat un principiu, o idee etc.
3. (psihanaliză) a înlocui obiectul sexual cu un fetiș.

freudian, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. freudien)

1. (psihanaliză) care se referă la Freud sau concepțiile sale; referitor la freudism.