Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. arboriculture)
1. ramură a agriculturii care se ocupă cu creșterea arborilor, arbuștilor ornamentali și a pomilor fructiferi.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. arboricole)
1. care trăieşte pe (în) arbori.
2. referitor la arboricultură.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. émondoir)
1. (arboricultură) unealtă pentru emondaj; instrument de tăiere cu mâner lung, care se folosește la tunderea copacilor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. scarification, lat. scarificatio)
1. acțiunea de a scarifica și rezultatul ei; scarificare.
2. (med.) incizie superficială făcută în piele cu un instrument (bisturiu, lanțetă, scarificator, vaccinostil) pentru a produce un flux de sânge sau serozitate, pentru a efectua o vaccinare, o reacție cutanată sau pentru a introduce în epidermă anumite medicamente.
3. (etnologie) incizie efectuată pe piele pentru a obține cicatrici, constituind o marcă tribală, un rit de inițiere sau care răspund doar unor scopuri estetice.
4. (agricultură) defrișarea și afânarea cu ajutorul unui scarificator.
5. (arboricultură) incizie efectuată pe scoarța unui pom fructifer (sau pe o ramură de viță de vie) pentru a împiedica curgerea sevei în apropierea fructelor.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. arboriculteur)
1. persoană care se ocupă cu arboricultura, care cultivă și crește arbori.
2. agricultor care cultivă specii de arbori, în vederea recoltării și vânzării fructelor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. agrumiculture)
1. parte din arboricultură care se ocupă de cultivarea citricelor.