Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. pointage)
1. notaţie în puncte a rezultatelor obţinute la o întrecere (sportivă etc.) în vederea sublinierii unui clasament; totalitatea punctelor obţinute.
2. însemnare a punctelor mai importante ale unei expuneri, ale unui plan etc.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. critérium, lat. criterium)
1. cursă ciclistă cu sistem special de punctaj.
2. (prin ext.) eveniment sportiv care este folosit pentru a sorta și clasifica în prealabil concurenții.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. départager)
1. tr. a pune capăt unui balotaj, a arbitra între două opinii.
2. tr., refl. a (se) distanţa ca punctaj într-un clasament.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (de1- + puncta)
1. a reduce, în funcţie de erori, punctajul unui candidat sau concurent la o competiţie, la un examen.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (supra1- + puncta)
1. a ridica (fraudulos) punctajul unui candidat sau concurent la un examen, la o competiţie.