Dictionar

resentiment

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ressentiment)

1. sentiment ostil față de cineva, izvorât dintr-o nemulțumire mai veche; antipatie.
 

presentiment

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. pressentiment)

1. sentiment vag în legătură cu ceea ce va veni; presimțire.
 

resentimentar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (resentimet + -ar)

1. cu caracter de resentiment.
 

antipatie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. antipathie, lat. antipathia)

1. sentiment irezonabil de aversiune, de repulsie a unei persoane față de o altă persoană sau față de un lucru; resentiment.
2. (înv.) incompatibilitate, opoziție obiectivă între mai multe persoane sau între mai multe lucruri.
3. (var.) (înv.) antepathie.
4. (antonime) simpatie, empatie; afinitate.
 

aversiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aversion, lat. aversio)

1. repulsie.
2. antipatie profundă; ură, resentiment.
 

intuiție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. intuition, lat. intuitio, it. intuizione)

1. capacitate a gândirii de a descoperi nemijlocit și imediat adevărul pe baza experienței și a cunoștințelor dobândite anterior, fără raționamente logice preliminare.
2. metodă didactică de predare și însușire a cunoștințelor pornind de la reflectarea senzorială nemijlocită a obiectelor și fenomenelor studiate.
3. pătrunderea instinctivă în esența unui lucru; descoperire bruscă, revelatorie a unui adevăr, a soluției unei probleme.
4. inspirație, presentiment.
 

premoniție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. prémonition)

1. presimțire, presentiment.
 

profetesă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. prophétesse)

1. femeie care prezice viitorul prin inspirație divină, clarviziune, presentiment sau intuiție; prezicătoare.
2. (var.) profeteasă.
 

resentimentar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (resentimet + -ar)

1. cu caracter de resentiment.