OK
X
rezistivitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. résistivité)
1.
(fiz.)
mărime
caracteristică
materialelor,
rezistenţa
electrică
a
unui
cub
din
materialul
respectiv
având
latura
egală
cu
unitatea.
fotorezistivitate
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. photorésistivité)
1.
(fiz.)
influența
radiației
luminoase
(iluminării)
asupra
conductivității
electrice
a
anumitor
corpuri;
fotoconductivitate.
piezorezistivitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. piézorésistivité)
1.
proprietate
a
unor
materiale
de
a-şi
varia
rezistenţa
la
deformări
elastice.
constantan
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. constantan)
1.
(tehnol.)
aliaj
de
cupru
și
de
nichel,
cu
coeficient
de
dilatare
mic
și
rezistență
specifică
mare,
întrebuințat
la
confecționarea
rezistențelor
electrice,
a
reostatelor,
a
termoelementelor
etc.
2.
(tehnol.)
aliaj
de
cupru
și
nichel
cu
rezistivitate
mare
și
constantă;
aliaj
de
cupru
și
nichel
a
cărui
rezistență
electrică
variază
puțin
în
funcție
de
temperatură.
fecral
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. fécral)
1.
aliaj
de
fier,
crom
şi
aluminiu,
cu
rezistivitate
mare.
fotoconductivitate
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. photoconductivité)
1.
(fiz.)
influența
radiației
luminoase
(iluminării)
asupra
conductivității
electrice
a
anumitor
corpuri;
fotoconductibilitate;
fotorezistivitate.
fotorezistenţă
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. photorésistance)
1.
conductor
electric
a
cărui
rezistenţă
variază
în
funcţie
de
iluminare,
funcţionând
pe
baza
efectului
fotoelectric
intern.
2.
componentă
electronică
a
cărei
rezistivitate
variază
în
funcție
de
cantitatea
de
lumină
incidentă:
cu
cât
este
mai
iluminată,
cu
atât
rezistivitatea
este
mai
mică.
kanthal
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Kanthal)
1.
aliaj
de
fier,
crom,
aluminiu
şi
cobalt,
cu
rezistivitate
electrică
superioară.
rezistin
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Resistin)
1.
aliaj
de
cupru,
mangan
şi
fier,
foarte
rezistent
la
coroziune
şi
cu
rezistivitate
mare.