Dictionar

Rezultate principale (Sex):

Sex

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. sexe, lat. sexus)

1. ansamblu de caracteristici morfologice și fiziologice care diferențiază organismele animale și vegetale în masculi și femele.

2. fiecare dintre cele două categorii de oameni și de animale astfel diferențiate.

3. (la animale) ansamblu de caractere fizice (identice sau similare cu cele ale oamenilor) care diferențiază, la o specie, indivizii masculi și femeli și care permit reproducerea.

4. (la animale) ansamblu de caractere corporale externe care diferențiază masculul și femela.

5. (la animale) organe de reproducere.

6. (la plante) ansamblu de caractere care disting organele sau elementele de reproducere mascule (anterele, anteridiile etc.) și femele (pistilele, ovarele etc.) sau plantele care poartă aceste organe.

7. (la om) ansamblu de elemente celulare, organice, hormonale etc., care diferențiază bărbații și femeile și care le permit se reproducă.

8. (la om) conformație specifică care face posibilă distingerea bărbatului și femeii prin semne fizice externe (caracteristici sexuale primare și secundare).

9. (la om) organele genitale externe implicate în actul sexual și procreație (penis și testicule; vulva).

10. (prin anal.) ceea ce evocă diferențele morfologice ale bărbatului și femeii, masculului și femelei (ex. desenul este sexul masculin al artei…).

11. calitatea masculinității sau feminității atribuite unui individ în conformitate cu un set de criterii fizice, psihologice, comportamentale, sociale (ex. slăbiciunea sexului ei).

12. (prin anal.) ceea ce evocă diferențele mentale dintre bărbat și femeie.

13. (mai ales la pl.) toate persoanele aparținând aceluiași sex.

14. ceea ce este relativ la relațiile carnale ale sexelor, la activitatea sexului ca organ al plăcerii; erotism, libidou, senzualitate.

15. (fam.) raport sexual; act sexual; împerechere; sexualitate.

16. al doilea ~ = sex feminin, feminitate, condiție a femeilor.

17. al treilea ~ = homosexualitate.

18. ~ul tare (sau viril) = bărbații.

19. ~ul slab (sau frumos) = femeile.

20. ~ legal = sex care este declarat la naștere și care apare în registrul stării civile.

21. fără ~ = fără un semn exterior vizibil de masculinitate sau feminitate.


Sex

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT sexus; sexuus

2. FR sexe; genre

3. EN sex

4. DE Geschlecht

5. RU пол

6. HU nem (ivar)


Rezultate secundare (Sex):

SEX-

Parte de vorbire: elem.
Origine: (fr. sexa-, cf. lat. sex)

1. „şase”, „de şase ori”.


Sex-club

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl. sex club)

1. club cu programe erotice; club erotic.

2. local de petrecere a timpului liber în care clienții au posibilitatea de a face sex cu alți clienți.


Sex-magazin

Parte de vorbire: s.
Origine: (după engl. sex-shop)

1. magazin specializat în vânzarea de publicaţii şi materiale pornografice; sex-shop.


Sex-ratio

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (engl., fr. sex-ratio)

1. raportul sexelor la naştere.

2. raportul numeric dintre masculi și femele într-o populație umană sau animală (într-un anumit stadiu al evoluției lor).

3. (sinon.) raportul sexelor; proporția sexelor.

4. (var.) sex ratio.


Sex-shop

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl., fr. sex-shop)

1. magazin specializat în vânzarea de cărți, reviste, obiecte etc. erotice sau pornografice; sex-magazin.


Sex-simbol

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl. sex-symbol)

1. vedetă care simbolizează un ideal sexual sau care reprezintă gusturile sexuale ale unei generații.


Achinetospor

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. akinétospore)

1. celulă asexuată imobilă şi de rezistenţă, formată prin fragmentare, la cloroficee şi cianoficee.


Adelfofagie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. adelphophagie)

1. absorbţie a unuia sau a mai multor embrioni animali ori vegetali de către cel mai dezvoltat dintre ei.

2. devorare a unui animal de către altul din aceeaşi specie ori din specii diferite.

3. unire a doi gameţi de acelaşi sex.


Adulter, -ă

Parte de vorbire: adj., s.n.
Origine: (fr. adultère, lat. adulterium)

1. adj. (despre soţi) care încalcă fidelitatea conjugală.

2. s.n. întreţinere a relaţiilor sexuale în afara căsătoriei; (înv.) adulteriu.


Afrodiziac, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aphrodisiaque, gr. aphrodisiakos)

1. (substanţă) care stimulează apetitul sexual.


Afrodizie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aphrodisie)

1. exacerbare patologică a instinctului sexual.


Agam, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. agame)

1. capabil a se înmulţi fără fecundaţie; asexuat.