Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. signature)
1. semn pus pe prima pagină a fiecărei coli de tipar a unei cărți, care ușurează legătorului numerotarea colilor.
2. mic șanț tăiat în blocul de litere care înlesnește zețarului recunoașterea poziției ei.
3. (mat.) ~a unei substituții = (pentru o substituție dată) numărul +1 dacă substituția echivalează cu un număr par de traspoziții, numărul -1 dacă acesta echivalează cu un număr impar de transpoziții.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (germ. Kontrasignatur, fr. contresignature)
1. semnătură a unui funcţionar subaltern pusă pe un act alături de semnătura celui de la care emană.
2. (var.) (înv.) contrasignătură.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. martien)
1. adj., s. m. f. (presupus locuitor) al planetei Marte.
2. adj. (astrol.) care are signatura astrală a lui Marte.