Dictionar

Rezultate principale (Spionaj):

Spionaj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (după fr. espionnage, it. spionaggio)

1. faptul de a spiona, spionare; îndeletnicirea spionului; iscodire, pândă, urmărire.

2. activitate întreprinsă pentru a obţine pe ascuns secrete militare, politice etc. în beneficiul unei puteri străine.

3. ~ industrial = acțiunea de a colecta clandestin informații despre secretele comerciale ale unui concurent.

4. contra~ = serviciu responsabil pentru controlul agenților de informații și demascarea celor străini.

5. serviciu de ~ = organizație responsabilă cu colectarea secretelor puterilor străine sau inamice.


Rezultate secundare (Spionaj):

Contraspionaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. contre-espionage)

1. serviciu special însărcinat cu urmărirea şi combaterea acţiunilor spionilor.

2. activitatea acestuia.


Agentură

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Agentur)

1. serviciu de informare, de spionaj în slujba unui stat străin, a unor interese străine.

2. casă de afaceri condusă de un agent (1); afacerile efectuate; agenţie.


Contraspion, -oană

Parte de vorbire: s.
Origine: (contra1- + spion)

1. cel care face contraspionaj.


Spion, -oană

Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. Spion, it. spione, după fr. espion, /II, 3/ engl. s/pinning/ + pion)

1. s. m. f. cel care face spionaj pentru un stat într-un alt stat.

2. cel care pândește, observă pe alții pentru a furniza cuiva informații.

3. s. m. oglindă oblică în fața unei ferestre sau lentilă mică într-o ușă, prin care se poate vedea în afară fără a fi văzut.

4. (tehn.) calibru pentru determinarea și verificarea jocurilor dintre două piese asamblate.

5. particulă nucleară cu masa apropiată de cea a pionului, dar având spin.


Spiona

Parte de vorbire: vb.
Origine: (germ. spionieren, it. spionare)

1. intr. a face spionaj.

2. tr. a iscodi, a pândi.