Dictionar

asociație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. association)

1. asociere, unire, întovărășire.
2. (biol.) grupare a indivizilor unei singure specii sau ai unor specii diferite.
3. grupare, unire constituită printr-un statut.
4. legătură specifică între două sau mai multe procese și produse psihice (reprezentări, idei, sentimente etc.).
5. (chim.) ~ moleculară = grupare de două sau mai multe molecule identice.
 

asociație

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT association
2. FR association
3. EN association
4. DE Assoziation; Gesellschaft; Gemeinschaft
5. RU aссоциaция
6. HU társulás
 

asociație vegetală; fitocenoză

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT associatio plantarum; phytocoenosis
2. FR association végétale; phytocénose; communuaté des plantes
3. EN plant association; plant community; phytocoenosis; plant society; vegetation unit
4. DE Assoziation; Phytozönose; Phytocoenose; Pflanzengesellschaft; Pflanzengemeinschaft
5. RU рaстительное сообщество; фитоценоз
6. HU növénytársulás, fitocönózis
 

subasociație

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT subassociatio
2. FR sous-association
3. EN subassociation
4. DE Subassoziation
5. RU субaссоциaция
6. HU szubasszociáció
 

subasociație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. subassociation)

1. subdiviziune a unei asociații vegetale.
 

asociat, -ă

Parte de vorbire:  adj., s. m. f.  
Etimologie: (fr. associé, it. associato)

1. (cel) care face parte dintr-o asociație.
 

asociativ, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. associatif)

1. relativ la asociație (3); (despre memorie) evocator de imagini prin asociație (3).
2. (mat.; despre o operație) care, repetată și aplicată unui șir de factori, conduce la același rezultat.
 

biblic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. biblique)

1. referitor la Biblie; din timpul evocat de Biblie; (prin ext.) străvechi.
2. societate ~ă = asociație protestantă fondată pentru studiul și răspândirea Bibliei.
 

biocorie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. biochorie)

1. (biol.) asociație temporară, în cadrul unei biocenoze, de organisme legate între ele printr-un factor; microcenoză.
 

bund

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Bund)

1. asociație, confrerie; confederație (în Germania și Elveția).
 

-CEN (2)

Parte de vorbire:  sufix  
Etimologie: (gr. koinos „în comun”)

1. „asociație, comunitate, comun, asociat”.