Rezultate principale (Superfiniţie):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. superfinition)
1. acțiunea de a superfinisa și rezultatul ei; superfinisare.
2. polizare foarte amănunțită a suprafețelor unor obiecte metalice, efectuată prin mișcări încete, în linie dreaptă.
Rezultate secundare (Superfiniţie):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (cf. engl. superfinishing)
1. proces mecanic care se efectuează pe suprafețele materialelor după ce acestea au suferit deja un tip de finisare sau alt proces de modificare a suprafeței și care îndepărtează stratul amorf rezidual care a rămas din procesele anterioare; superfiniție.