Dictionar

şlif

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Schliff)

1. (tehn.) porţiune şlefuită a unei piese, a unui aparat etc.

2. (fig.) fineţe, rafinament.


Anșlif

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (germ. Anschliff)

1. secțiune șlefuită netrasparentă a unei probe de mineral, de rocă, de fosilă destinată studierii la microscop în lumina reflectată.