Rezultate principale (Teleologie):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. téléologie)
1. teoria finalităţii, studiul scopurilor.
2. concepţie filozofică idealistă potrivit căreia atât societatea, cât şi natura ar fi organizate conform unui anumit scop, cu o anumită finalitate; finalism, teleonomie.
Rezultate secundare (Teleologie):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. finalisme)
1. doctrină filosofică care crede în finalitate ca explicație a Universului; concepție idealistă care susține că întreaga desfășurare a fenomenelor din natură urmărește și realizează un anumit scop final, prestabilit, negând astfel existența legilor obiective; teleologie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. téléonomie)
1. teleologie.
2. (biol.) concept desemnând finalitatea prezentă în organismele vii.
3. mod de explicare ştiinţifică a comportamentului orientat al sistemelor organice.
4. mecanism de reglare celulară determinat în mod obiectiv de anumite legităţi.