Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. terrorisme)
1. folosirea deliberată şi sistematică a unor mijloace violente sau ameninţări de natură să provoace teamă şi neîncredere, panică şi nesiguranţă, ignorând orice norme umanitare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (anti- + terorism)
1. politică, atitudine antiteroristică.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (anti- + terorist)
1. care are ca scop reprimarea acțiunilor teroriste; care luptă împotriva terorismului.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. terroriste)
1. I. care se referă la terorism, de teroare.
2. care ține de terorism; (înv.) teroristic.
3. care adoptă o atitudine de intoleranță, de intimidare.
4. II. adept al terorismului.
5. membru al unei organizații politice care comite acte de terorism pentru a-și impune concepțiile ideologice.