Dictionar

Rezultate principale (Austeritate):

Austeritate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. austérité, lat. austeritas)

1. însuşirea de a fi auster.

2. regim de ~ = reducere a consumului de materii prime, de energie, a cheltuielilor publice etc.


Rezultate secundare (Austeritate):

Ascetism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ascétisme)

1. mod de viaţă prin austeritate; anahoretism, asceză.

2. doctrină etico-religioasă care propovăduieşte ascetismul (1).


Carmelit, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. carmélite)

1. I. referitor la religioșii care aparțin de ordinul contemplativ al Muntelui Carmel.

2. care se referă sau aparține de ordinul contemplativ al Muntelui Carmel.

3. II. membru al unui ordin călugăresc catolic, celebru prin austeritatea sa.


Minibuget

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (mini- + buget, cf. engl. minibudget)

1. buget mic, de austeritate.

2. (Marea Britanie) declarație bugetară propusă de guvern între bugetele anuale, care implică măsuri economice speciale.


Pruderie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pruderie)

1. atitudine afectată de austeritate, de falsă virtute.


Rigorism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. rigorisme)

1. concepție etică, promovată de Kant, care opune în mod rigid normele morale necesităților fizice și spirituale.

2. severitate excesivă în respectarea normelor morale; morală severă; austeritate.

3. calitatea a ceea ce este riguros; metodă de mare finețe și exactitate.


Rigorist, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. rigoriste)

1. I. referitor la rigorism, propriu rigorismului.

2. care este impregnat de rigorism, intransigent.

3. care aplică cu strictețe principiile rigorii morale sau religioase.

4. (adesea depr.) care dovadă de mare austeritate, severitate.

5. II. adept al rigorismului.

6. persoană care împinge prea departe severitatea anumitor principii.

7. (antonime) laxist, tolerant.