Rezultate principale (Vocală):
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. vocalis, germ. Vokal)
1. sunet al vorbirii la a cărui articulare aerul din laringe iese liber, fără să întâlnească nici un obstacol; semn grafic, literă reprezentând un asemenea sunet.
Rezultate secundare (Vocală):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (după fr. semi-voyelle)
1. sunet între vocală și consoană; vocală care nu se poate rosti decât împreună cu o altă vocală (cu care formează un diftong); semiconsoană.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. aria)
1. compoziţie vocală rezervată solistului, cu acompaniament de orchestră, fragment dintr-o operă, oratoriu, cantată etc.
2. piesă instrumentală cu caracter cantabil.
Parte de vorbire: I. adv., II. s.n.
Origine: (it. arioso)
1. I. (muz.) (ca indicație de execuție) interpretare patetică și profundă care ar trebui dată unui pasaj cântat.
2. II. (muz.) arie muzicală de mare intensitate dramatică; piesă vocală apropiată de arie și recitativ.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. augment, germ. Augment, lat. augmentum)
1. vocală adăugată, în unele limbi, înaintea unei forme verbale pentru a marca o acţiune trecută.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. background)
1. fundal sonor (melodic, armonic, ritmic) care susţine şi completează partea solistică, instrumentală sau vocală.
2. tehnică de filmare la care o proiecţie formează fondul decorativ.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ballade)
1. poezie populară medievală în versuri endecasilabice sau septenare, care se cânta şi se recita.
2. poezie epică, populară sau cultă, care narează fapte istorice sau legendare; cântec bătrânesc.
3. (muz.) compoziţie vocală sau instrumentală cu caracter narativ.
4. (jaz) interpretare rapsodică a unei piese de către un solist acompaniat de orchestră.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. barcarola, fr. barcarolle)
1. gondolieră.
2. piesă vocală sau instrumentală cantabilă, cu mişcare ritmică legănată, asemănătoare romanţei.