Rezultate principale (Autogamie):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autogamie)
1. polenizare cu polen produs în aceeaşi floare.
2. autofecundare la unele protozoare.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
4. DE Autogamie; Selsbstbestäubung; Selsbstbefruchtung
6. HU önmegporzás, magamegporzás
Rezultate secundare (Autogamie):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. allautogamie)
1. polenizare în două moduri diferite.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. xénoautogamie)
1. polenizare încrucişată care, în anumite condiţii nefavorabile, se realizează prin autofertilizare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. allogamie)
1. (biol.) încrucişare între indivizi genetic deosebiţi.
2. (bot.) polenizare încrucişată cu polen de la alte plante aparţinând aceleiaşi specii; xenogamie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. autocarpie)
1. (bot.) însuşire a plantelor care produc fructe prin autopolenizare.
2. (bot.) autogamie urmată de formarea fructului.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. autogame)
1. (plantă) care prezintă autogamie.
2. (despre flori) care se polenizează cu polenul propriu; homoclin.
3. (bot.) se spune despre o plantă care se autofecundează.
4. (antonime) heterogam, alogam.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
4. DE Autogamie; Selsbstbestäubung; Selsbstbefruchtung
6. HU önmegporzás, magamegporzás