Dictionar

necultivat

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (pref. ne- + cultivat)

1. (d. plante) care nu se cultivă.
2. (d. plante) care trăiește în stare sălbatică; spontan.
3. (d. un câmp, teren etc.) pe care nu a fost cultivat nimic.
4. (d. oameni) care nu este cultivat, educat, instruit.
 

necultivat

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT incultus
2. FR non cultivé
3. EN uncultivated; untilled
4. DE unbebaut; ungepflegt; unangebaut; unkultiviert; öde
5. RU невозделaнный
6. HU műveletlen, parlagi
 

AGRIO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. agrio-, cf. gr. agrios „sălbatic, fioros, rustic”)

1. „sălbatic, rustic, necultivat”.
 

chersofite

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chersophytes)

1. plante care cresc pe terenuri uscate, necultivate.
 

primitiv, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. primitif, lat. primitivus)

1. adj. de la începutul omenirii, străvechi.
2. aflat pe cea dintâi treaptă a dezvoltării societății umane.
3. necultivat, necivilizat, sălbatic.
4. nume dat pictorilor și sculptorilor care precedă epoca Renașterii.
5. primar, de bază.
6. cuvânt ~ = cuvânt-
 

ripac

Parte de vorbire:  s. (reg.)  
Etimologie: (ucr. рипак)

1. (bot.) plantă erbacee din familia cruciferelor, cu frunze în rozetă și cu rădăcina cărnoasă, de formă aproximativ sferică, comestibilă; nap (Brassica napus).
2. (bot.) plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori galbene-deschis, care crește prin locuri cultivate și necultivate; rapiță (Brassica rapa).
3. (var.) râpac.
 

neamenajat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (ne- + amenajat)

1. (despre pământ, locuri etc.) în care nu a intervenit prezența și mâna omului; necultivat, nelucrat, nelocuit.
2. (antonim) amenajat.
 

CLEDO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (gr. khledos „dărâmătură”)

1. „dărâmătură, teren necultivat”.