contur

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT contura
2. FR contour
3. EN outline; contour
4. DE Kontur; Umriss
5. RU очертaние; контур
6. HU körvonal, kontúr, szél, szegély

contur

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. contour)

1. linie închisă care mărginește o suprafață, un corp, un obiect.
2. reprezentare grafică a unei astfel de linii.
3. (pl.) curbe sinuoase.

contura

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (contur)

1. tr. a conturna.
2. tr., refl. (fig.) a (se) închega în forme precise; a (se) preciza.

conturanță

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (contura + -anţă)

1. mărime care caracterizează calitatea reproducerii contururilor într-o imagine de televiziune.

conturba

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (lat. conturbare)

1. a tulbura o stare liniștită, constantă; a deranja.

conturist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (contur + -ist)

1. desenator specializat în operația de conturare pe acetofan a imaginilor filmului de animație.

conturna

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (it. contornare, fr. contourner)

1. a înconjura, a ocoli.
2. a încinge (cu ornamente); a contura (I, 2).

conturnare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (conturna)

1. acțiunea de a conturna.
2. ocolire a suprafețelor izolate de către un circuit electric; descărcare în stratul gazos care înconjură un izolator.

acetofan

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acétophane)

1. folie transparentă din material plastic, pentru conturarea și colorarea imaginilor filmului de animație.

actinocardiografie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Aktiokardiographie)

1. deteriorare a conturului și dimensiunilor inimii cu ajutorul razelor X, paralele.

activ, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. actif, lat. activus, II, 2/ rus. aktiv)

1. adj. care participă efectiv la o acțiune; harnic, dinamic.
2. (biol.) aflat în stare de completă funcționare.
3. membru ~ = membru al unei organizații, instituții, având obligații și bucurându-se de drepturi depline.
4. (mil.) în activitate.
5. (despre corpuri, substanțe) care intră ușor în reacție.
6. (despre diateza verbală) care arată că subiectul săvârșește acțiunea.
7. vocabular ~ = vocabular folosit în mod curent.
8. (despre operații, conturi, bilanțuri) care se soldează cu un profit.
9. s. n. totalitatea mijloacelor economice ale unei întreprinderi, instituții etc.; parte a bilanțului în care sunt înscrise aceste mijloace.
10. colectiv de membri pe lângă un organ de partid, pe care se sprijină în întreaga sa activitate.
11. adv. în mod activ.

aldin, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (it. aldino)

1. adj., s. f. (caracter de literă tipografică) cu floarea dreaptă, dar cu conturul mai plin; gras.
2. s. n. text imprimat cu asemenea caractere.

balanță

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. balance)

1. instrument pentru măsurarea greutății corpurilor prin echilibrarea lor cu greutăți-etalon; cântar.
2. a pune în ~ = a judeca bine faptele înainte de a lua o hotărâre.
3. (fin.) raport între două sume, două conturi etc.; tabel, situație cu un asemenea raport.
4. ~ comercială = raportul dintre valoarea importului și exportului unei țări pe o perioadă de timp dată; ~ contabilă = situație recapitulativă și periodică ce regrupează la un moment dat sumele și soldurile conturilor debitoare și creditoare; ~ de plăți = raportul dintre sumele încasate și plățile efectuate de către o țară în relațiile sale cu alte țări într-o perioadă de regulă un an.
5. al șaptelea semn al zodiacului (23 septembrie - 22 octombrie).

bavură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bavure)

1. (tehn.) porțiune de material în relief față de profilul cerut al unei piese metalice, rezultată din prelucrare.
2. (poligr.) contur îngroșat, lăsat de o cerneală proastă.