Dictionar

Rezultate principale (Diverticul):

Diverticul

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT diverticulum

2. FR diverticule

3. EN diverticule; diverticulum

4. DE Divertikel; Ausstülpung

5. RU выпятивaние

6. HU divertikulum, kiöblösödés


Rezultate secundare (Diverticul):

Diverticul 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. diverticule, lat. diverticulum)

1. formaţie anatomică în formă de sac sau buzunar care comunică cu un organ cavitar.

2. loc ascuns; cotlon, ungher.


DIVERTICUL-, DIVERTICULO-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. diverticul/o/-, cf. lat. diverticulum „adăpost”)

1. „diverticul”.


Diverticulectomie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. diverticulectomie)

1. ablaţiune a unui diverticul.


Diverticulită

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. diverticulite)

1. inflamaţie a unui diverticul.


DIVERTICULO-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (lat. diverticulum „adăpost, loc ferit”)

1. „diverticul, fund anatomic”.


Diverticulopexie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. diverticulopexie)

1. fixare operatorie, într-o poziţie dorită, a diverticulului unui organ cavitar.


DIVERTICUL-, DIVERTICULO-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. diverticul/o/-, cf. lat. diverticulum „adăpost”)

1. „diverticul”.


Diverticulectomie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. diverticulectomie)

1. ablaţiune a unui diverticul.


Diverticulită

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. diverticulite)

1. inflamaţie a unui diverticul.


Diverticulopexie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. diverticulopexie)

1. fixare operatorie, într-o poziţie dorită, a diverticulului unui organ cavitar.


Diverticulostomie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. diverticulostomie)

1. deschidere chirurgicală la piele a unui diverticul care nu poate fi extirpat.


DIVERTICULO-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (lat. diverticulum „adăpost, loc ferit”)

1. „diverticul, fund anatomic”.