OK
X
autoproclama
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (auto1- + proclama)
1.
refl.
a
se
investi
pe
sine
cu
anumite
titluri.
autoproclamare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (autoproclama)
1.
faptul
de
a
se
autoproclama;
(rar)
autoproclamat.
2.
proclamare
a
cuiva
de
către
sine
însuși
într-o
funcție,
într-un
rang
etc.
autoproclamat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (autoproclama)
1.
care
s-a
proclamat
pe
sine
însuși.
autoproclamare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (autoproclama)
1.
faptul
de
a
se
autoproclama;
(rar)
autoproclamat.
2.
proclamare
a
cuiva
de
către
sine
însuși
într-o
funcție,
într-un
rang
etc.