Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT phaenotypus
6. HU külső bélyegekben mutatkozó eltérés, fenotípus
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. phénotype)
1. (biol.) totalitatea însuşirilor şi caracterelor vizibile ale unui organism, rezultat al interacţiunii dintre genotip şi mediu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (eco2- + fenotip)
1. modificare fenotipică determinată de mediul înconjurător.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (acomoda)
1. acţiunea de a se acomoda; acomodaţie.
2. ~ vizuală = modificare spontană a curburii cristalinului.
3. (biol.) adaptare individuală care nu afectează decât fenotipul.
4. (lingv.) asimilaţie parţială între două sunete în contact direct.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. clina, lat. clino)
1. suprafaţă de teren cu înclinaţie domoală.
2. (biol.) modificare gradată şi continuă a frecvenţei genotipurilor ori fenotipurilor într-o populaţie în funcţie de schimbarea condiţiilor de mediu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. codominance)
1. manifestare fenotipică diferită a două gene alelice situate în loci omologi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. complémentation)
1. (biol.) restabilire a fenotipului primar, consecutivă unei unităţi apărute într-o genă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cryptomère)
1. (biol.) (despre un caracter) condiţionat de o mutaţie recesivă.
2. (despre o genă) cu efecte fenotipice necunoscute.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cryptomérie)
1. prezenţa unor caractere ereditare latente, care nu pot fi recunoscute sub aspect fenotipic.