Dictionar

Rezultate principale (Origine):

Origine

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT origo

2. FR origine

3. EN origin

4. DE Ursprung; Entstehung; Abstammung; Herkunft

5. RU происхождение

6. HU eredet, keletkezés, származás


Origine

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. origo, -ginis, fr. origine)

1. început, provenienţă; izvor, obârşie.

2. apartenenţă prin naştere la o anumită familie, la un grup social, o naţiune etc.

3. etimologie (a unui cuvânt).

4. (mat.) punct fix de la care se măsoară coordonatele celorlalte puncte.


Rezultate secundare (Origine):

Ab origine

Parte de vorbire: loc. adv.
Origine: (lat. ab origine)

1. de la origine.


Ab origine

Parte de vorbire: loc. adv.
Origine: (lat. ab origine)

1. de la origine.


Abscisă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abscisse, lat. /linea/ abscissa)

1. (mat.) număr real care indică pe o axă lungimea şi sensul segmentului cuprins între originea axei şi un punct dat, determinând poziţia acestuia.

2. prima coordonată carteziană (orizontală) a unui punct.


Acaustobiolit

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. acaustobiolite)

1. (geol.) rocă sedimentară de origine organică care nu arde (necombustibilă).


Aerogen, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aérogène)

1. produs prin intermediul aerului atmosferic.

2. de origine respiratorie.

3. (despre bacterii) care descompune substanţe solide sau lichide în suprafeţe gazoase.


Afgan, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. afghan)

1. adj., s. m. f. (locuitor) din Afganistan.

2. (s. f.) limbă indo-europeană vorbită de afgani.

3. s. m. câine de companie decorativ, de origine afgană.


Afrikaans

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. afrikaans)

1. limbă de origine olandeză, vorbită de afrikanderi.

2. limba germanică destul de apropiată de olandeză, vorbită în Africa de Sud, unde are statut de limbă oficială, și în Namibia (și, într-o măsură mai mică, Botswana, Zambia și Zimbabwe).