Dictionar

populație

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT populatio
2. FR population
3. EN population
4. DE Population; Fortpflanzungsgemeinschaft; Bevölkerung
5. RU популяция
6. HU populáció, meghatározott helyen élő egyedek sokasága, mely egy fajhoz tartozik
 

populație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. population)

1. totalitatea locuitorilor dintr-o țară, regiune etc.
2. ~ activă = totalitatea oamenilor ocupați în procesul muncii sociale.
3. (biol.) grup de indivizi înrudiți, dar genotipic diferiți, ai unei specii, delimitat în timp și spațiu.
4. ansamblul de indivizi supuși unui studiu statistic.
 

suprapopulație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. surpopulation)

1. mare concentrare a populației într-un oraș, într-o regiune etc.
2. (biol.) existența unei densități excesive de organisme pe o anumită arie.
3. ~ relativă = excedent al populației muncitorești în raport cu necesitățile de forță de muncă ale capitalului.
 

abator

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abattoir)

1. construcție unde se sacrifică animalele destinate consumului populației.
2. (fig.) masacru.
 

agriotip

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. agriotype, lat. agriotypus)

1. (biol.) tipul sălbatic sau ancestral al unei plante.
2. tipul cel mai frecvent dintr-o populație.
 

alimentație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. alimentation)

1. acțiunea de a (se) alimenta și rezultatul ei; alimentare.
2. (despre ființe) acțiune de asigurare a elementelor necesare creșterii, conservării; hrănire.
3. (prin analogie) acțiunea de a furniza ceva (unei fabrici, unei mașini etc.) necesar pentru funcționare; alimentat.
4. ceea ce alimentează; hrană, nutriment.
5. ~ publică = rețea de întreprinderi comerciale pentru servirea populației cu produse alimentare.
 

alogen, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. allogène)

1. deosebit prin natură și prin origine de mediul înconjurător; alogenetic.
2. (despre o populație; și s. m.) venit din altă parte, de altă origine.
 

annona

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. annona)

1. (în Roma antică, în perioada imperiului) obligație a populației de a aproviziona orașele și armata.
2. (în Imperiul Bizantin) tain al soldaților.
 

apartheid

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl., fr. apartheid)

1. politică rasistă de discriminare dusă de minoritatea albă împotriva majorității populației de culoare din Africa de Sud.