Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT virulentia
5. RU вирулентность
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. virulence, lat. virulentia)
1. însuşirea de a fi virulent.
2. gradul de intensitate infecţioasă a unei boli.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. avirulent)
1. (biol.) califică un microorganism care într-un mediu dat are o capacitate redusă de multiplicare; lipsit de virulență (ex. bacil ~).
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. prophage)
1. (microbiologie) bacteriofag atenuat care trăiește în simbioză cu o bacterie, putând recăpăta brusc virulență.
2. (virologie) virus al cărui material genetic este integrat în genomul gazdei; provirus.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. subiectère)
1. formă de icter cu virulenţă scăzută.