Rezultate principale (Amestecare):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. amesteca)
1. acțiunea de a (se) amesteca; punere la un loc, unire a două sau mai multe elemente diferite.
Rezultate secundare (Amestecare):
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. agitateur)
1. dispozitiv mecanic servind la amestecarea lichidelor, la activarea transmiterii de căldură.
2. dispozitiv servind la punerea în mişcare a granulelor unui material.
Parte de vorbire: s.
Origine: (babilon/ic/ + -ie)
1. încurcare, amestecare a limbilor; vorbire, scriere confuză.
2. dezordine, situaţie confuză, haotică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bitume, lat. bitumen)
1. rocă lichidă în scoarţa pământului din hidrocarburile de ţiţei, folosită la bitumaj şi la fabricarea unor lacuri, izolanţi etc.
2. (arte) culoare brună strălucitoare, obţinută prin amestecarea bitumului (1) cu ulei de in şi cu ceară.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. brassage)
1. amestecare a combustibilului pulverizat sau în stare de vapori cu aerul comburant înainte de introducerea lui în cilindrul motorului.
2. amestecare la cald a făinii de malţ cu apă caldă pentru a se obţine mustul de bere.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. carburation)
1. amestecare a combustibilului cu aer (la motoarele cu ardere internă).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ciment, it. cimento)
1. material de construcţie, pulbere fină obţinută prin măcinarea clincherului, care se petrifică prin amestecarea cu apă.
2. material natural, liant între fragmentele ce formează rocile detritice.