Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. designa)
1. acțiunea de a designa; designație.
2. desemnare; denumire; indicare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. désignation)
1. acțiunea de a designa; designare.
2. acțiune de desemnare în avans a celui care trebuie să îndeplinească o funcție.
3. desemnare; denumire; indicare.