Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. pronaos, cf. gr. pro - înainte, naos - templu)
1. partea dinspre ușă a unei biserici; tindă.
2. încăpere a unui templu grec, care servea ca vestibul și era așezată în fața sanctuarului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., gr. narthex)
1. încăpere care precedă naosul unui templu bizantin; pronaos; pridvorul unei biserici.
Parte de vorbire: s.
Origine: (gr. prothyron)
1. (ant.) vestibul al unei case greceşti.
2. mică construcţie adăugată peretelui de intrare într-o biserică, portalului sau pronaosului, constând dintr-o boltă în formă de baldachin sprijinită de perete şi susţinută, în faţă, de două coloane.
Parte de vorbire: s.n. (înv.)
Origine: (necunoscută)
1. prima încăpere la intrarea într-o biserică; pronaos.