Parte de vorbire: vb. tr. (înv.)
Origine: (fr. prôner)
1. a lăuda pe cineva sau ceva cu exagerare; a vanta.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. pronaos, cf. gr. pro - înainte, naos - templu)
1. partea dinspre ușă a unei biserici; tindă.
2. încăpere a unui templu grec, care servea ca vestibul și era așezată în fața sanctuarului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pronation, lat. pronatio)
1. mişcare de răsucire a mâinii spre interior (cu podul palmei în jos).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pronateur)
1. (muşchi) care permite mişcarea de pronaţie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (după fr., engl. pro-nazi)
1. simpatizant susţinător al nazismului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., gr. narthex)
1. încăpere care precedă naosul unui templu bizantin; pronaos; pridvorul unei biserici.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pronateur)
1. (muşchi) care permite mişcarea de pronaţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (gr. prothyron)
1. (ant.) vestibul al unei case greceşti.
2. mică construcţie adăugată peretelui de intrare într-o biserică, portalului sau pronaosului, constând dintr-o boltă în formă de baldachin sprijinită de perete şi susţinută, în faţă, de două coloane.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT procumbens; prostratus; humifusus
2. FR procombant; couché sur la terre
3. EN procumbent; prostrate; pronate; repent; reptent
4. DE niederlegend; gestreckt; hingestreckt; niederbeugend
6. HU heverő, földreterülő, lefekvő
Parte de vorbire: s.n. (înv.)
Origine: (necunoscută)
1. prima încăpere la intrarea într-o biserică; pronaos.