Dictionar

Rezultate principale (Prona):

Prona

Parte de vorbire: vb. tr. (înv.)
Origine: (fr. prôner)

1. a lăuda pe cineva sau ceva cu exagerare; a vanta.


Rezultate secundare (Prona):

Pronaos

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. pronaos, cf. gr. pro - înainte, naos - templu)

1. partea dinspre ușă a unei biserici; tindă.

2. încăpere a unui templu grec, care servea ca vestibul și era așezată în fața sanctuarului.

3. (neobișnuit) prolog.


Pronaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pronation, lat. pronatio)

1. mişcare de răsucire a mâinii spre interior (cu podul palmei în jos).

2. poziţie aplecată.


Pronator

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pronateur)

1. (muşchi) care permite mişcarea de pronaţie.


Pronazist, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (după fr., engl. pro-nazi)

1. simpatizant susţinător al nazismului.


Nartex

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., gr. narthex)

1. încăpere care precedă naosul unui templu bizantin; pronaos; pridvorul unei biserici.


Pronator

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pronateur)

1. (muşchi) care permite mişcarea de pronaţie.


Protiron

Parte de vorbire: s.
Origine: (gr. prothyron)

1. (ant.) vestibul al unei case greceşti.

2. mică construcţie adăugată peretelui de intrare într-o biserică, portalului sau pronaosului, constând dintr-o boltă în formă de baldachin sprijinită de perete şi susţinută, în faţă, de două coloane.


Procumbent

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT procumbens; prostratus; humifusus

2. FR procombant; couché sur la terre

3. EN procumbent; prostrate; pronate; repent; reptent

4. DE niederlegend; gestreckt; hingestreckt; niederbeugend

5. RU лежaчий; рaспростертый

6. HU heverő, földreterülő, lefekvő


Trivolon

Parte de vorbire: s.n. (înv.)
Origine: (necunoscută)

1. prima încăpere la intrarea într-o biserică; pronaos.