Dictionar

cucernici

Parte de vorbire:  vb. refl. (înv.)  
Etimologie: (v. cucernic)

1. a se smeri.
 

devoțiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dévotion, lat. devotio)

1. cucernicie, pietate, evlavie, zel în practica religioasă.
2. atașament față de cineva, fidelitate.