Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (des- + timbra)
1. (rar; cu referire la voci) a modifica timbrul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (de1- + timbru)
1. modificare a spectrului de frecvenţă, a timbrului unei transmisiuni fonice.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (v. detimbra)
1. detimbrare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (v. detimbra)
1. (rar; despre voci) cu timbrul modificat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. coll/jazz/)
1. (muz.) stil în jazul modern caracterizat printr-o interpretare interiorizată, reţinută, cu sonorităţi puţin vibrate, aproape detimbrate, cu o frază relaxată, refuzând orice efuziune afectivă sau temperamentală.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (v. detimbra)
1. detimbrare.