Parte de vorbire: s.m., s.n. (înv.)
Origine: (căpută + -ar)
1. s.m. cizmar care pune căpute; (pop.) cârpaci.
Parte de vorbire: s.f. (înv.)
Origine: (căputa + -ătură)
1. parte a încălțămintei care acoperă zona superioară a labei; căpută.
2. aplicare a unor căpute noi la o încălțăminte uzată; căputare.