Dictionar

banană

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. banane, port. banana)

1. fructul bananierului.
2. fișă mică montată la capătul unei conducte electrice pentru stabilirea contactului.
 

banan

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. banano)

1. s. m. bananier.
2. adj. inv., s. n. (de) culoare roz-galben, ca banana.
 

bălăbăneală

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (bălăbăni + -eală)

1. mers nesigur; mișcare legănată sau împleticită; bălăbănire, (reg.) bănănăială.