Dictionar

Temeinici

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (din temeinic)

1. a face devină temeinic; a consolida.


Falsitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. falsità, lat. falsitas)

1. lipsă de adevăr; netemeinicie.

2. atitudine, comportare făţarnică; ipocrizie, prefăcătorie.


Gratuitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gratuité, lat. gratuitas)

1. însuşirea de a fi gratuit; ceea ce se oferă gratuit.

2. (fig.) inutilitate, netemeinicie a unei acţiuni, a unei afirmaţii etc.


Inconsistent, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. inconsistant)

1. lipsit de consistenţă, de soliditate; slab, moale.

2. (fig.) lipsit de temeinicie.


Rezista

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. résister, lat. resistere)

1. (despre obiecte, corpuri) a nu ceda loviturii unui alt corp.

2. (despre oameni) a se împotrivi, a nu ceda.

3. (despre idei, afirmaţii etc.) a se menţine, a se susţine prin temeinicie.


Seriozitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Seriosität)

1. însuşirea de a fi serios; ţinută, comportare care denotă această însuşire.

2. mină serioasă, gravitate.

3. profunzime; temeinicie.

4. parte gravă, importantă a unui lucru.


Soliditate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. solidité, lat. soliditas)

1. starea corpurilor solide; tărie, duritate; durabilitate, rezistenţă.

2. (fig.) temeinicie, seriozitate.