Dictionar

Rezultate principale (Aiureală):

Aiureală

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (aiuri + -eală)

1. vorbire lipsită de șir sau de logică (cauzată de o stare patologică); delir, aiurare.

2. (fam.) vorbire lipsită de sens; absurditate.

3. (fam.) zăpăceală, tulburare, dezordine.