OK
X
bănișor
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (ban + -ișor)
1.
I.
(istorie)
boier
subaltern
al
banului.
2.
II.
diminutiv
al
lui
ban;
bănuț.
bănișorie
Parte de vorbire:
s.f. (învechit)
Etimologie: (bănișor + -ie)
1.
perioadă
când
cineva
era
bănișor;
titlu
de
bănișor;
reședință
a
bănișorului.
2.
birul
plătit
banului
de
către
bănișori.
bănișorie
Parte de vorbire:
s.f. (învechit)
Etimologie: (bănișor + -ie)
1.
perioadă
când
cineva
era
bănișor;
titlu
de
bănișor;
reședință
a
bănișorului.
2.
birul
plătit
banului
de
către
bănișori.