Parte de vorbire: s.m.
Origine: (germ. Belletrist)
1. persoană, precum ar fi un scriitor, care este mai preocupată de frumusețea literară, aspectul estetic, al operelor literare decât de conținutul lor; scriitor de beletristică.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. belletristisch, /II/ Belletristik)
1. adj. care aparţine beletristicii.
2. s. f. literatura artistică.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. belletristisch, /II/ Belletristik)
1. adj. care aparţine beletristicii.
2. s. f. literatura artistică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. circularity, fr. circularité)
1. stare a ceea ce este circular.
2. caracteristică a viziunii unei opere beletristice de a alterna în mod simetric planurile, desfăşurarea acţiunii etc., cu revenire la punctul de plecare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. imagism, fr. imagisme)
1. școală în poezia engleză și americană întemeiată pe cultul exclusivist al imaginii, care pretindea să comunice prin culoare și ritm emoția directă a sensibilității poetului.
2. curent de avangardă în poezia rusă a anilor postrevoluționari, care concepea poezia ca mijloc gratuit de inventivitate imagistică.
3. preferință pentru imagini, abundență de imagini într-o operă beletristică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. écriture)
1. modalitatea de a scrie o operă beletristică, de a realiza actul scrisului.
3. aspect tehnic al unei compoziţii muzicale în raport cu adaptarea ei la instrumentul muzical.