Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. actualité)
2. ceea ce este actual; (pl.) evenimente curente, la ordinea zilei.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. factualité)
1. caracterul a ceea ce este faptic, a ceea ce se referă la fapte, la realitate.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (foto- + actualitate)
1. fotografii care prezintă actualitatea.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. inactualité)
1. lipsă de actualitate; însuşirea, starea de a fi inactual.
Parte de vorbire: s.
Origine: (tele2 + actualitate)
1. actualitatea prezentată la televiziune.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bulletin)
1. act, livret oficial care atestă identitatea unei persoane.
2. adeverinţă prin care se consemnează ceva.
3. scurtă comunicare oficială cuprinzând informaţii de actualitate.
4. periodic editat de o instituţie specializată: referate, studii şi informaţii dintr-un anumit domeniu; publicaţie periodică oficială care cuprinde legi, decrete, decizii etc.
5. ~ de vot = imprimat cu numele candidaţilor la o alegere.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. commentateur, lat. commentator)
1. cel care interpretează o situaţie, un eveniment, o operă literară, istorică etc.
2. (spec.) ziarist care comentează ştiri de actualitate.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. contemporanéité)
1. epoca contemporană, care există, care se petrece în zilele noastre; actualitate.
2. ceea ce caracterizează epoca contemporană; ceea ce are un caracter contemporan, actual.
3. faptul de a exista în aceeași epocă.
4. existența a două sau mai multe persoane, două sau mai multe lucruri, în aceeași perioadă de timp.
5. simultaneitatea existenței sau a prezenței.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. feuilleton)
1. articol de ziar care tratează teme de actualitate și care se publică într-un spațiu anume rezervat.
2. fragment dintr-un roman de aventuri publicat într-un ziar sau într-o revistă.
3. parte a unui ziar unde se publică astfel de articole sau fragmente de roman.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (foto- + actualitate)
1. fotografii care prezintă actualitatea.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. inactualité)
1. lipsă de actualitate; însuşirea, starea de a fi inactual.