Dictionar

Rezultate principale (Bie):

Bie

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. biais)

1. (croitorie) fâşie de material textil tăiată oblic.

2. linie, sens, direcție oblică; oblicitate.

3. (expr.) în ~ = oblic; (fig.) într-un mod indirect, pieziș, pe ocolite.


Rezultate secundare (Bie):

-FLEBIE

Parte de vorbire: sufix
Origine: (gr. phlebos „vână, nervură”)

1. „venă, nervură, nervație”.


-FOB, -FOBIE

Parte de vorbire: sufix
Origine: (fr. -phobe, -phobie, cf. gr. phobos)

1. „(care are) aversiune, teamă (patologică)”.


-FOBIE

Parte de vorbire: sufix
Origine: (gr. phobos „frică, spaimă, teroare”)

1. „repulsie, antipatie, teamă morbidă”.


-SILABIE

Parte de vorbire: sufix
Origine: (gr. syllabe „asamblare”)

1. „silabă”.


Acarofobie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acarophobie)

1. teamă patologică de molii, de căpuşe.


Acerofobie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (engl. acerophobia)

1. I. teamă patologică de a părea dur, ironic, de a supăra.

2. II. frica irațională de acru sau de lucruri acre.


Abandonic, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. abandonnique)

1. I. (psihanaliză) se spune despre un subiect (în special un copil) care trăiește cu frica de a fi abandonat, fără existe neapărat motive obiective care justifice această frică.

2. II. (psihanaliză) persoană, de obicei un copil, care trăiește cu teama patologică de a fi abandonat.


Abces

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abcès, lat. abscessus)

1. (med.) colectare de puroi într-un ţesut sau organ.

2. (med.) colecție circumscrisă de puroi apărută în urma dezintegrării țesuturilor (necroză tisulară) sub acțiunea unor agenți microbieni sau parazitari.

3. ~ cald (sau acut) = ~ însoțit de durere cu caracter pulsatil și febră.

4. ~ rece = ~ cu evoluție îndelungată, caracterizat de absența inflamației.

5. ~ urinos = ~ produs prin infiltrația urinei în țesutul celular.


Abietacee

Parte de vorbire: s.f. pl.
Origine: (fr. abietacées)

1. (bot.) familie de conifere cuprinzând arbori din specia bradului; abietinee, pinacee.

2. (la sg.) plantă din această familie.


Abietinee

Parte de vorbire: s.f. pl.
Origine: (fr. abiétinées)

1. (bot.) familie de rășinoase cu fructe în formă de con (reprezentanți: bradul, pinul, molidul etc.); abietacee, pinacee.

2. (la sg.) plantă din această familie.


Abstract, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (germ. abstrakt, lat. abstractus)

1. adj. gândit în mod separat de ansamblul concret, real.

2. în ~ = pe bază de deducţii logice; exprimat (prea) general, teoretic; (despre un proces de gândire) greu de înţeles; (mat.) număr ~ = număr căruia nu i se alătură obiectul numărat; artă = curent apărut în artele plastice europene la începutul sec. XX, care se caracterizează prin intelectualizarea, reducţia abstractă şi încifrarea imaginii; abstracţionism.

3. s. n. parte de vorbire provenită prin derivare cu sufixe sau prin conversiuni de la o altă parte de vorbire, având un sens abstract.

4. ~ verbal = substantiv care provine de la un verb, denumind acţiunea acestuia.

5. categorie filozofică desemnând cunoaşterea proprietăţilor esenţiale şi generale.


Abstractism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (abstract + -ism)

1. caracter abstract.

2. stil de artă picturală sau sculpturală în care obiectele naturale nu sunt reprezentate realist.