Dictionar

Rezultate principale (Bilet):

Bilet

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. billet, it. biglietto)

1. scrisoare scurtă.

2. tabletă (4).

3. mic imprimat care confirmă un drept (la un spectacol, de călătorie etc.).

4. ~ de bancă = bancnotă; ~ de (sau la) ordin = titlu de credit prin care semnatarul se angajează faţă de beneficiar plătească o anumită sumă de bani, la scadenţă; cambie.


Rezultate secundare (Bilet):

Biletă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. billette)

1. semifabricat din oţel cu secţiunea pătrată, din care se laminează bare, sârme etc.; ţaglă.


Portbilet

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. porte-billets)

1. portofel pentru păstrarea bancnotelor.


Agenţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. agenzia)

1. reprezentanţă a unei instituţii sau întreprinderi.

2. ~ telegrafică (sau de presă) = instituţie specializată care primeşte şi transmite presei ştiri şi informaţii; ~ de bilete = birou unde se vând bilete pentru spectacole, concerte etc.; ~ de voiaj = birou unde se vând cu anticipaţie biletele de călătorie.


Autotaxare

Parte de vorbire: s.
Origine: (auto1- + taxare)

1. sistem de plată în autovehicule prin compostarea biletelor de către pasageri.


Bancă 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. banca, fr. banque)

1. instituţie financiară care efectuează operaţii de plată şi de credit.

2. ~ de emisiune = instituţie care are dreptul emită bancnote; bilet de ~ = bancnotă.

3. ~ de date (sau de informaţii) = instituţie specializată în stocarea şi furnizarea de informaţii prelucrate cu ordinatorul; ~ de organe = serviciu într-un spital care conservă organe anatomice în vederea utilizării lor pentru transplant.


Bancnotă

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Banknote, fr. bank-note)

1. hârtie-monedă emisă de o bancă, mijloc de plată; bilet de bancă.


Box-office

Parte de vorbire: s.n. invar.
Origine: (engl. box-office)

1. (film, teatru) locul în care se vând biletele; casă de bilete.

2. totalul încasărilor realizate pentru un film, o piesă de teatru, o carte etc.

3. cota de succes a unui spectacol, a unui artist etc., calculată în funcție de încasările obținute.


Cambie

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. cambio)

1. titlu de credit prin care cineva se obligă plătească sau dispune se plătească de către o altă persoană o sumă de bani la un anumit termen; trată, bilet de ordin.