Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. biplan)
1. (avion) cu două rânduri de aripi suprapuse.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hauban)
1. piesă de legătură între aripile unui avion biplan, din sârmă de oţel.
2. (mar.) coardă pentru susţinerea catargelor.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. montant)
2. s. m. (constr.) bară, stâlp (de susținere) vertical; balastru.
3. pontil metalic dispus vertical pe peretele unei nave pentru rigidizarea tablelor de înveliș.
4. bară care leagă între ele aripile unui avion biplan sau aripa cu fuzelajul.
5. element de rezistență a fuzelajului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. sesquiplan)
1. avion biplan, al cărui plan inferior este mai mic.