Parte de vorbire: s.
Origine: (amer. blues)
1. cântec popular din folclorul negrilor americani, devenit piesă instrumentală (de jaz).
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (amer. bluesman)
1. muzician, interpret de blues.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (amer. bluesman)
1. muzician, interpret de blues.
Parte de vorbire: s.
Origine: (amer. boogie-woogie)
1. stil pianistic în jaz, derivat din blues, care constă în susţinerea ritmului la mâna stângă prin executarea unor figuri de bas repetate continuu, în timp ce mâna dreaptă dezvoltă scurte motive melodice; cântec cu sonorităţi antrenante.
2. dans modern, de origine nord-americană, care se dansează după muzica de jaz; melodia corespunzătoare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. funky/style/)
1. stil de interpretare instrumentală a bluesului, cu expresivitate aspră, fără artificii, cu contratimpi accentuaţi, ca o reacţie la stilul cool.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl. gospel)
1. gen de muzică creștină cu dominanțe vocale care variază în funcție de cultură și utilizarea puternică a armoniei cu versurile creștine; muzică religioasă a negrilor înrudită cu bluesul şi jazul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. soul /music/)
1. stil de interpretare instrumentală a blues-ului într-o manieră virilă şi neîngrijită; funky.