Dictionar

buciardă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. boucharde)

1. ciocan prevăzut pe fețele de izbire cu dinți în formă piramidală, pentru a imprima pe fața pietrelor de construcție adâncituri regulate.
 

buciarda

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. boucharder)

1. a (pre)lucra piatra sau cimentul proaspăt folosind un ciocan special numit buciardă.
 

buciardaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. bouchardage)

1. prelucrare sau lucrare realizată cu buciarda, ciocanul de nivelare folosit de pietrar; buciardare.
 

buciarda

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. boucharder)

1. a (pre)lucra piatra sau cimentul proaspăt folosind un ciocan special numit buciardă.
 

buciardaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. bouchardage)

1. prelucrare sau lucrare realizată cu buciarda, ciocanul de nivelare folosit de pietrar; buciardare.