Dictionar

 

antecalcul

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (ante- + calcul)

1. calcul efectuat în prealabil; antecalculație.
 

calcula

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. calculer, lat. calculare)

1. a face un calcul (I, 1), a aprecia, a evalua.
2. a face planuri, combinații.
 

calculabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. calculable)

1. care poate fi calculat.
2. (antonime) incalculabil, necalculabil.
 

calculat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (calcula)

1. (despre oameni) chibzuit, cumpănit, preocupat de propriile interese.
 

calculație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (lat. calculatio)

1. acțiunea de a calcula; calcul, calculare.
2. mulțime de calcule pentru determinarea unor valori.
3. (var.) calculațiune.
 
 
 
 

acalculie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acalculie)

1. incapacitatea de a utiliza cifrele, de a efectua calcule.
 

actuar

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. actuaire, cf. lat. actuarius, scrib)

1. specialist în aplicarea teoriei probabilităților și a statisticii matematice în diferite calcule.
 

actuariat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. actuariat)

1. totalitatea operațiilor și calculelor efectuate de un actuar.