calcula

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. calculer, lat. calculare)

1. a face un calcul (I, 1), a aprecia, a evalua.
2. a face planuri, combinaţii.

antecalcula

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (antecalcul)

1. a face un antecalcul; a calcula dinainte o valoare, o mărime sau un cost.

autocalcula

Parte de vorbire:  vb. refl.  
Etimologie: (auto- + calcula)

1. a-și calcula singur impozitele sau alte sume de plată.

calculabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. calculable)

1. care poate fi calculat.
2. (antonime) incalculabil, necalculabil.

calculat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (calcula)

1. (despre oameni) chibzuit, cumpănit, preocupat de propriile interese.

calculaţie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (lat. calculatio)

1. acțiunea de a calcula; calcul, calculare.
2. mulțime de calcule pentru determinarea unor valori.
3. (var.) calculațiune.

calculator

Parte de vorbire:  s.n., s.m.f.  
Etimologie: (fr. calculateur, lat. calculator)

1. s.n. tabel care cuprinde rezultatele unor calcule; carte, broşură cuprinzând asemenea tabele.
2. instalaţie, dispozitiv tehnic pentru efectuarea automată a calculelor matematice şi logice.
3. ~ electronic = mijloc de calcul automat care permite efectuarea de operaţii aritmetice după un program prestabilit; computer.
4. ~ de buzunar = calculator de dimensiuni foarte mici, destinat publicului larg pentru efectuarea unei game de probleme matematice limitate; (impropriu) minicalculator.
5. s.m.f. specialist în calcule.

abac

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abaque, lat. abacus)

1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele.
2. tabel sau diagramă care permite rezolvarea rapidă a unor calcule.
3. (matematică) diagramă sau grafic care oferă, prin lectură simplă, rezolvarea aproximativă a unei probleme numerice; nomogramă.

ad valorem

Parte de vorbire:  loc. adv.  
Etimologie: (lat. ad valorem)

1. (despre calcularea taxelor vamale) după valoare.

amenajament

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. aménagement)

1. acțiunea de amenajare a resurselor unui loc pentru a le face exploatabile sau mai productive.
2. disciplină care are ca obiect amenajarea pădurilor.
3. lucrare conținând descrierile, planurile și dispozițiile privitoare la pădurile amenajate.
4. (rar) acțiunea de a amenaja, de a face locuibil un loc, o casă et cetera; acțiunea de a adapta, de a modifica ceva pentru a-l face mai potrivit și rezultatul acestei acțiuni; organizare.
5. (cib.) seria operațiilor de așezare care într-un program nu contribuie direct la obținerea soluției, ci mai curând la buna utilizare a organelor calculatorului.

anamorfoza

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. anamorphoser)

1. a efectua o anamorfozare.
2. a realiza o deformare reversibilă a unei imagini folosind un sistem optic sau o transformare matematică.
3. a distorsiona imaginile unui film sau a unui program de televiziune folosind un sistem optic sau electronic, în vederea adaptării acestuia la un ecran de calculator sau de televiziune.

antecalcul

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (ante- + calcul)

1. calcul efectuat în prealabil; antecalculaţie.

antecalcula

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (antecalcul)

1. a face un antecalcul; a calcula dinainte o valoare, o mărime sau un cost.