Parte de vorbire: s.
Origine: (it. adiacenza)
2. (mat.) calitate a unghiurilor adiacente.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dégagement)
1. încăpere care serveşte ca spaţiu de comunicare între încăperile unui apartament, ale unei clădiri publice.
2. incintă adiacentă scenei unui teatru sau platou de filmare destinată depozitării şi remontării decorurilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. subduction)
1. scufundare a crustei oceanice sub o placă litosferică adiacentă.
Parte de vorbire: s.m.f. (Maram., Transilv.)
Origine: (magh. szomszéd)
1. o persoană care locuiește pe un teren adiacent sau în apropiere; orice într-o poziție adiacentă sau în apropiere; vecin.
2. (var.) sâmsig, somside, somsig, sumsâd.