Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., it. carapace)
1. înveliş tare care acoperă corpul broaştelor ţestoase, al racilor etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chéloniens)
1. pl. ordin de reptile cu corpul închis într-o carapace osoasă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. copépodes)
1. pl. subclasă de crustacee mici cu corpul fără carapace, care formează planctonul din apele dulci sau marine.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. crustacé, crustacés)
1. I. care formează, prezintă o crustă.
2. în formă de crustă greu de separat de substrat.
3. (despre animale) care este înconjurat de o crustă; acoperit de o carapace tare.
4. (zool.) care ține de crustacee, privitor la crustacee.
5. (bot.) (despre licheni) care are un aparat vegetativ care aderă puternic de suportul pe care îl acoperă ca o crustă.
6. (med.) (despre o boală de piele) care este însoțită de cruste.
7. II. (la plural) clasă de artropode acvatice, cu respiraţie branhială şi corpul acoperit cu o crustă chitinoasă impregnată cu calcar; (și la sg.) animal care face parte din această clasă.
8. aceste animale acvatice și comestibile (crabi, creveți, raci, homari, langustine).
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. cumaceae)
1. pl. crustacee cu corpul tare, puternic cristalizat, având carapacea mult umflată, cu coada subţire şi segmentele bine individualizate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. glyptodon)
1. mamifer edentat fosil, de talie mare, cu o carapace dorsală, sudată coloanei vertebrale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. limule, lat. limulus)
1. artropod marin, comestibil, cu corpul acoperit de o carapace chitinoasă în formă de scut şi terminată cu o coadă ca o spadă.