Dictionar

Carie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. carie, lat. caries)

1. boală a dinţilor prin măcinare lentă şi progresivă a smalţului şi a dentinei.

2. supuraţie interstiţială a ţesutului osos.

3. defect superficial al pieselor turnate, sub forma unor canale cu margini neregulate.

4. degradare a lemnului prin găurire şi măcinare de către cari.


Anticarie

Parte de vorbire: s.
Origine: (după engl. anticarious)

1. inv. (despre substanţe) care combate cariile dentare.


Armă-jucărie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (armă + jucărie)

1. jucărie în formă de armă.


Bălăcărie

Parte de vorbire: s.f. (regional)
Origine: (bălăcări + -ie)

1. vorbă de ocară, trivială; (înv., reg.) bălăcăritură.


Berbecărie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (berbec + -ărie)

1. turmă de berbeci.

2. cârd de berbeci aleși dintre oi (toamna, după Sfânta Mărie).

3. țarc unde se țin berbecii despărțiți de oi.

4. locul unde pășunează berbecii.

5. (var.) bârbâcărie.


Carieră (1)

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. carrière)

1. loc din care se extrag materiale de construcție (piatră, marmură, nisip, minerale nemetalice).


Carieră (2)

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. carrière)

1. profesie pe care o îmbrățișează cineva și care, de multe ori, se poate parcurge gradual; ocupaţie.

2. poziţie în ierarhia socială şi profesională, în societate; situaţie bună.

3. (fig.) cursul vieții, timpul în care cineva exercită o slujbă sau o sarcină.

4. (fig.) drum, cale (a unei idei, literaturi etc.)

5. mare manej de echitaţie în teren descoperit; terenul pe care poți alerga un cal fără să-și piardă răsuflarea.


ACARI-, ACARO-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. acari-, acaro-, cf. lat. acarus, gr. akari „căpuşă”)

1. „acarieni”.


Acaricid

Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. acaricide)

1. (substanţă) care omoară acarienii.

2. I. se referă la un produs folosit pentru a distruge acarienii.

3. II. produs care distruge acarienii.


Acarifer, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acarifère)

1. care poartă acarieni.


Acariocecidie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acariocécidie)

1. cecidie produsă de acarieni; gale pe frunze cauzate de acarieni.


Acarioză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acariose)

1. dermatoză la oameni şi la animale (albine) provocată de acarieni.

2. (bot.) umflare patologică a mugurilor cauzată de înţepăturile unor acarieni.


ACARO-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (gr. akari „molie”)

1. „acarieni, scabie”.