Rezultate principale (Abnegaţie):
Abnegaţie
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abnégation, lat. abnegatio)
1. devotament dus până la sacrificiu; abnegare.
2. devotament până la jertfire de sine față de o cauză sau de o persoană.
3. sacrificiu voluntar; renunțare voluntară la ceva scump; abandonare, renunțare.
Rezultate secundare (Abnegaţie):
Apostolat
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apostolat, lat. apostolatus)
1. propagare a unor idei, a unei învăţături; îndeplinire cu abnegaţie a unei misiuni.
Cavaler
Parte de vorbire: s.
Origine: (rus. kavaler, it. cavaliere, fr. cavalier)
1. membru al ordinului ecvestru din vechea Romă, din cetăţenii bogaţi.
2. nobil feudal admis într-un ordin militar în cadrul unei ceremonii speciale; (astăzi) membru al unui ordin militar religios.
3. membru al unui ordin onorific; posesor al unor decoraţii.
4. ~ de industrie = îmbogăţit în urma speculaţiilor; şarlatan, escroc.
5. om generos, nobil, plin de abnegaţie; om cu purtări alese.
6. bărbat care însoţeşte o femeie în societate.
7. bărbat necăsătorit; holtei, burlac.
8. ~ de onoare = tânăr necăsătorit care-i însoţeşte pe miri la cununie.
Devotament
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (după fr. dévouement)
1. atașament sincer față de o persoană sau față de o cauză și hotărârea de a o servi în orice împrejurare și fără rezerve, până la sacrificiu; abnegaţie.
2. (antichitate) actul de a se sacrifica furiei divine pentru a alunga pericolul care se abate asupra tuturor.
3. (var. înv.) devoiement, devuement.
Eroină
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. héroïne, lat. heroine)
1. femeie plină de curaj eroic, de spirit de sacrificiu, abnegaţie în muncă etc.
2. personaj feminin al unei opere literare; femeie, personaj principal al unei întâmplări.
Abnegare
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (abnega)
1. devotament dus până la sacrificiu; abnegație.
2. tăgăduire.
3. lepădare de cineva sau ceva.
Mărinimie
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (mare + inimă + -ie, cf. lat. magnanimitas)
1. sentiment care constă în sacrificarea interesului personal în favoarea altei persoane.
2. bunăvoință și generozitate; atitudine plină de abnegație, bunătate.
3. (învechit) forță morală ; bărbăție, curaj.