Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. castor)
1. s. m. mamifer rozător semiacvatic care îşi face cuiburi pe marginea râurilor; biber.
2. s. n. blana prelucrată a acestui animal.
3. postav din păr de castor (I).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. castoréum, lat. castoreum)
1. secreţie odorantă a castorului, folosit în farmacie şi cosmetică.
Parte de vorbire: I. s.m., II. s.n.
Origine: (germ. Biber)
1. I. (zool.) mamifer rozător semiacvatic, cu blană prețioasă, care trăiește în colonii; castor.
2. II. blană de castor; blana prelucrată a acestui animal.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. castoréum, lat. castoreum)
1. secreţie odorantă a castorului, folosit în farmacie şi cosmetică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dioscures)
1. pl. (mit.) supranumele a două divinităţi străvechi (Castor şi Polux), fraţi gemeni, patroni ai tineretului şi ai exerciţiilor fizice.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. giardiase)
1. (med.) infecție a tractului intestinal cauzată de giardie (lamblie); lambliază, febra castorului.
2. (var.) giardioză.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ragondin)
1. specie de mamifer rozător din America de Sud, asemănător cu castorul.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
3. EN powdery mildew of castor-bean
4. DE Echter Mehltau des Wunderbaumes
5. RU мучнистaя росa клещевины